Am 5 lucruri pe care vreau sa le scriu astazi...De fapt, aproape 6!
- O voce din capul meu imi spune ca mainile care se strang raman intotdeauna apropiate. Mi-e greu insa sa cred in acest lucru, iar tocmai acesta este pacatul meu cel mai mare. Cand clopotele bat cu putere si ropotele cailor se aud din departarea mintii mele, nu-mi sta in cale! E mai bine sa te feresti de mine deoarece am puterea sa distrug absolut tot ce e frumos in lumea asta. In lumea mea.
- Necazurile vin si pleaca, zice o vorba. Blestemele insa raman pe viata. Ca si ciatricile. Te nasti intr-o lume in care destinul ti-e si blestem si binecuvantare. Abisul mintii in care te pierzi zi de zi ascunde toate oasele gandurilor tale care zac, undeva pe fund, asteptand sa se reincarneze. Nimic nu se pierde. Totul se transforma. Apoi se distruge.
- Vocile din cap au un singur rol: sa-ti aminteasca de faptul ca esti inca in viata. Moartea e atunci cand nu-ti mai poti vorbi tie insuti, cand iti pierzi acest glas intentior. Nimeni nu stie cum va fi, dar eu pot sa-mi imaginez deja tacerea in care te vei scufunda dupa ce inchizi pentru ultima oara ploapele.
- Sufletul este un mit. Ca monstrul din Lockness sau ca illuminatti. Nimeni nu stie cu adevarat daca exista, dar toti cred plauzibila varianta asta. Eu cred in suflet. Dar cred intr-un suflet care doar observa, contempla, fara sa gandeasca ceva anumite. Cred intr-un suflet comun. Deci da, toti oamenii au un suflet. Un singur suflet.
- Necazurile vin si pleaca, nu? Atunci de ce toata lumea e mereu nemultumita, mereu trista, mereu obosita? Nu, necazurile sunt tot timpul aici, doar ca uneori nu le bagam in seama. Te obisnuiesti cu ele, le mai si tolerezi. Exact cum faci cu mirosul neplacut care izvoraste de sub Bucuresti.
5.5 Momentul in care te visezi, e momentul in care te uiti.
Momentul in care esti tu cu adevarat. Momentul in care dormi...
